Quantcast
Channel: Călătorii, gânduri, vise
Viewing all articles
Browse latest Browse all 68

Mallorca - intre verde si albastru

$
0
0
      Ma apropii de Mallorca cu mare curiozitate - ca de fiecare nou loc, de altfel, insa pentru insula asta aveam o atractie aparte. Se cuibarise in mintea mea de cativa ani dorinta nu numai de a pasi pe plajele-i cu nisip ca din clepsidra, ci si de a ii privi valurile albastre sau azurii de la inaltimile montane.


      Din avion, peisajul este arid, dar adesea inveselit de siluete de chiparosi ori de maslini minioni ca niste ciuperci, cum imi par de dupa aripile avionului. Piatra - dovada arhaicului - si fanul - pruncul verii - se inrudesc in peisaj. Am lasat acasa pruncia ceaiului in florile de tei, dar gasesc aici mirosul verii condimentat cu iz mediteranean.


      Mallorca a fost binecuvantata, asadar, in cei cam 100 km/75 km de inaltimile montane si de valurile marii, deopotriva. Contrastul verde - arid are albastru in toate limitele: cer decorat cu nori timizi si marea ce tiveste limbile indraznete de pamant si promontorii.


      Eol doarme. Morile de vant stau nemiscate ca niste statui. Problemele lui Don Quijote sunt oare rezolvate? Zeul-Soare troneaza. Morile de vant sunt asezate in zone de campie si pana prin secolul XIX au tot muncit sa macine cereale, praf de pusca sau bulgari de pamant. In 1947 un inginer olandez inventeaza o pompa pentru extragerea apei de la 14 m adancime si repune morile la treaba.


      Insula Mallorca (Majorca) face parte din Arhipelagul Insulelor Baleare impreuna cu Minorca, Ibiza si Formentera - cea mai hippie dintre ele. Numele Mallorcai se trage de la romani - Major (insula cea mare). Capitala insulei - ca si a Comunitatii Autonome a Insulelor Baleare - este Palma de Mallorca. Regiunea are steag si imn propriu, iar limba oficiala (dialectul local) este cel catalan.


    Adesea, placutele de informare sunt bilingve (spaniola//castellano si catalana), aparind inca din aeroport.
Limba (dialectul) mallorcheza are 12 vocale.
     Palma de Mallorca e asezata in partea sudica a insulei, iar daca iti intinzi un pic gatul (un pic mai mult), peste mare vezi Algeria.


      Cum adesea este linistita si primitoare in leaganul valurilor sale, Mediterana este o prietena de nadejde in majoritatea zilelor de vara.
      Prin Palma au trecut pe rand romanii (de prin 123 i. Chr), vandalii, bizantinii si maurii care au botezat-o Medina Mallorca. Prin 1229 insula este eliberata de sub arabi si devine un important nod comercial.


       La Seu - Catedrala din Palma - construita intre 1229 - 1601, a fost decorata si de Gaudi la inceput de secol XX. Candelabrul si decoratiile de fier forjat, atat din catedrala, cat si din cartierele marginase catedralei (balcoanele), ii apartin. Pentru vizita se platesc 6 euro, fiind deschisa de luni pana vineri intre 10-17, iar sambata pana la ora 14. Duminica este inchisa vizitelor. Clopotnita cu 3 etaje este inca neterminata.


      In 1881, in urma unui cutremur rezista numai portile de lemn, fatada fiind distrusa. Se spune ca in catedrala sunt atatea mistere pe cate caramizi. La 21 decembrie, in timpul solstitiului de iarna, soarele traverseaza perfect cele doua roze de la capetele catedralei.


     Familia regala a Spaniei obisnuieste sa isi petreaca adesea vacantele in Mallorca. Cam impropriu spus ca o familie regala are vacanta. :) Daca regele isi indeplineste sarcinile regale la Palatul Almudaina (cu arhitectura araba), situat vis-a-vis de impunatoarea Catedrala, regina se balaceste in apele de langa Palma, unde este si un palat de "vacanta" - Palacio de Marivent.


      Pe langa Gaudi, un alt artist spaniol care isi leaga numele de Mallorca este si Juan MiroO fundatie pe numele sau si al sotiei functioneaza in Palma.


      Intre anii 1300 - 1600 in Mallorca se regasea cel mai mare cartier evreiesc de la acea vreme din Europa. Veniti de pe Muntele Sionului (acolo unde s-a pogorat Duhul Sfant), evreii s-au stabilit aici pana aproape de perioada sfarsitului Inchizitiei (aprox. secolulul XVII). Centrul istoric se intinde cam 1/3 km, in jurul Casa Major (Casei Regale).


      Plaza de Corta - Piata de Curte - prin 1264 era un guvern (foarte democrat) format din sase reprezentanti: 2 comercianti, 2 militari, 1 cavaler, ....


      Cateva acorduri de chitara ma poarta cateva secole in spate. Inchid ochii si imi imaginez exotismul combinatiei mauro-spanice. Ii deschid si tot asta vad.


       Unul dintre primii vizitatori ai insulei, transformat apoi cu pasiune intr-unul din primii ghizi, a fost ducele austriac Louis Salvador care soseste aici prin 1867. Puteti face un exercitiu de memorie (si de dictie, daca o faceti cu voce tare) repetandu-i intregul nume. :)


    Se spune ca cel mai bun vin al Mallorcai este Binissalem, din regiunea de la nord de Palma Santa Maria del Cami. Romanii au fost cei care au introdus cultura vitei de vie in Mallorca, insa maurii au continuat-o.


      O plimbare pana in Plaza de Espana ma trece pe rand prin cartierul evreiesc, gotic si apoi modern.


     Magazine cochete de suveniruri imi ispitesc pasii (sau portofelul). Heroes del Silencio sparg linistea discret si suav. Cred ca si asa m-a atras usa albastra larg deschisa.


        Elemente de arhitectura gaudiana imi amintesc de Barcelona.


   Cand mai vin prin Mallorca si cand o sa am ma mult timp, o sa bat si la poarta Castelului Bendinat sa vad ce e cu el. Este un castel misterios (de parca nu toate castelele au o farama de mister, macar). Primul proprietar ar fi fost regele spaniol ce a eliberat tinuturile de sub mauri. Ultimul proprietar a fost un (fost) ministru. Acum castelul ar fi de vanzare. Daca sunteti interesati sa il cumparati, mi-ar placea sa vin in vizita pe la voi.


      (Mi-a luat ceva pana am inteles enigma "yoginului" care levita in fotografia de mai jos.)


      Putine elemente sunt cel putin la fel de spaniole pe cat e flamenco-ul. Daca doina romaneasca tanguie sufletul taranului roman, in flamenco cuvintele vin din talpi, iar punctul se pune din calcai.

    
      Dupa ce cateva ramasite din ce era candva Gipsy Kings imi mangaie sufletul cu cantari cunoscute din copilarie cand erau la moda prin Romania, Victor Muro- un renumit coregraf si dansator isi incita dansatoarele sa isi scuture poalele rochiilor alaturi.


     O carafa de Sangria plina ochi cu felii de portocala ne sta alaturi.


            Carmen a lui Bizet ma fascineaza. Cei mai neasteptati dansatori au fost doi cai frumosi. :)


      In partea de nord a insulei, aproape de minunata asezare Valdemossa, isi au casele sezoniere si Claudia Schiffer, Michael Douglas si Catherine Zeeta Jones - care locuiesc acum in casa ducelui mai sus mentionat, in vila Son Marroig din Valldemossa, Schumacher.


     Punctul culminant pentur mine in Mallorca a fost de fapt combinatia de creste si sosea de pe Serra de Tramuntana ce se inalta pana la 1445 m alt.


     Daca nu as fi zarit marea peste culmi, as fi jurat - daca m-ai fi dus cu ochii inchisi - ca m-ai lasat pe undeva prin Fagaras sau prin Retezat.


    Peisajul si soseaua Tramuntanei sunt un rai pentru biciclisti si motociclisti. Pantele sunt destul de solicitante, iar peisajul te poate fura usor. Si cand ajung acasa aflu si cat de privilegiata am fost sa cunosc atractia numarul 1 a insulei.

     
      Pe coame de deal, pinii Mallorcai imi aduc aminte de Pinul Negru de Banat de pe Valea Cernei si nu sunt departe de adevar, doar e tot (sub)mediteranean.


      Daca ai mai mult timp si mobilitate, ti-ar placea sa bati si la portile Manastireii Lluc. Dese pelerinaje se fac aici pentru La Moreneta - statuia facatoare de minuni a Fecioarei.
Se poate innopta la Manastirea Lluc cu 9-12 euro sau vizita un Muzeu Ceramic
Corul de baieti este renumit in lume. Canta zilnic, dar nu in vacanta



  O alta manastire celebra din insula este Manastirea din Valdemossa care i-a gazduit in iarna 1838 - 1839 pe Frederich Chopin si pe George Sand.
 

      Drumul urmat spre Serra de Tramuntana a fost: Selva - Caimari - lluc - Fecioara din Lluc - Popaso de la Bella Dona. Si cand te gandesti ca drumul a fost construit de contrabandistii!


     Ar trebui sa te interesezi intre ce ore sa urci pe aici - daca te aventurezi cu masina - deoarece s-ar putea sa intalnesti convoiul de autocare ce coboara spre Inca.


     Inca este un oras situat in centrul insulei. Al treilea ca marime dupa Palma si Manacor (orasul de origine al lui Rafael Nadal), renumit pentru calitatea produselor din piele pe care le fabrica.


      Daca te nimeresti peaici joia, nu rata bazarul//targul saptamanal.


       Daca ai cu ce cara, poate te opresti in drum si la fabrica de ulei de la Caimari.



         Drumul se termina la Callobra. De aici ai cateva variante: fie te balacesti in peticul de apa unde te vei simti ca un pestisor in acvariu, fie vei merge plin de aventura prin Torentele Pareis.


      Ghici ce am facut eu!?! Am luat-o la pas(i) catre torente.


      In cativa kilometri patrati ai asa: mare, munte, desert. Ce mai vrei?


      Desertul, insa, e marginit de cel mai optimist verde.


      Un fir de apa se zbate sa macine, inca, peretii calcarosi.


    Nu am vazut capre negre (negre ca la noi), insa era caprele ce pasteau libere pe pajistile izolate.


       Daca ai noroc si nu vii cu masina ta, poti pleca mai departe cu catamaranul. Vei naviga in plin soare pana la Soller.


      De aici iti poti cumpara o palarie de paie sau poti vizita (gratuit) Muzeul Ceramicii lui Picasso din gara.


      Dintr-o mocanita admir doua statui care privesc neclipind, cu ochii in soare, de la un balcon.


     Leandrii roz, albi si in multe combinatii din acestea doua, precum si ciclamul bougainvileea(lor) coloreaza vesel totul in jur, de la autostrada si pana la balcoanele caselor din piatra (seaca).


      Mocanita nu are nas. Isi face loc pe sina ingusta si ne lasa in spatele catedralei.


      Pasii pe stradutele inguste ne sunt energizati de sucul de portocale proaspat stors, in fata noastra.


      Panala Palma mai avem demers vreo ora, de data aceasta cu trenul (de fapt un frate un pic mai mare, tot din lemn, al mocanitei).


      O pana de curent ne prilejuieste un popas mai lung si ne demonstreaza eficacitatea aburilor din trecut.


            Te incurajez sa incerci si agroturismul din insula.


    Din Manador, orasul din sud-estul insulei, este originar Rafael Nadal.


      Nu se poate sa nu descoperi malurile insulei si de pe mare. Mai mult sau mai putin comerciala, o calatorie cu catamaranul care te opreste in mijlocul marii si iti prilejuieste vesele balaceli nu poate fi refuzata.


      Minunile naturii din Mallorca pot fi vazute si din saua calului, mai ales in zona de est, prin imprejurimile Almeriei.


      In partea nordica se afla si Parcul National Cabrera, cu acces destul de limitat pentru turistii mai comozi. Aici s-a gandit Napoleon sa ii inchida pe vreo 9000 de prizonieri.


      Cum sunt o pofticioasa, chiar daca adesea cumpatata, nu am putut rezista atractiei ensaimadei. Simpla (llisa), cu dovleac (cabell d'angel), cu sobrassada (un salam neaos) sau cu turron (un fel de nuga), placinta-cozonac locala, dar pe care o poti intalni si in America de Sud sau in Filipine, este clar un deliciu de luat si acasa.


      Intre alte mancaruri specifice Mallorcai se numara jambonul (asemanator prosciuto-ului italian), camallot (un fel de toba din porc negru), paella (combinatii de fructe de mare, pui, etc. cu orez), tortilla (stiti voi mai bine ce este aceasta), pamboli - o paine fara sare, feliata si unsa cu ulei de masline, fracata apoi cu rosii coapte, gaspacho supa rece de rosi). Ca desert, servesti o ensalmada si bei un lichior de herbas (sec, demidulce sau dulce) - un lichior facut din vreo 25 de ierburi  (medicament :) ) sau de migdale. Am uitat sa iti spun despre Sangria. Mai jos iti transmit o reteta valoroasa: 1/2 l de vin rosu sec, 1/4 l suc de lamaie, 1/4 l brandy, lichior de frcte, 2-3 linguri de zahar. Poti citi mai departe?


     In Palma de Mallorca, cu fata catre mare se ridica statuia lui Emil Racovitza. In 1904, savantul roman studiaza pestera Cueva del Drach din estul insulei, descoperind un crustaceu, devenind astfel fascinat de domeniul vietii subterane. Asadar, intalnirea dintre Racovitza si Mallorca a dat nastere speologiei.


      Numeroase pesteri fac deliciul oricarui speolog ajuns prin zona: Coves de Campanet (39 47'32,57''N // 2 58.9'84'' E, la , NE de Inca; Pestera Dragonului (Cuevas del Drach); Pestera de Arta  - se poate ajunge si cu barca; Els Calderers de Sant Joan.


      Patrund si eu in intunericul iluminat electric al Pesterii Dragonului (imi place mai mult cum suna Del Drach - are mai mult mister). In pestera aceasta se afla cel mai mare lac subteran din Europa - Lacul Martel, numit dupa cel care l-a descoperit.


     Un concert ingenios de muzica clasica vine purt de o barca in linistea cavernei. Cele zece minute, desi comerciale, iti pot induce, totusi, o stare rara. Nu prea des ai ocazia sa auzi o vioara dialogand cu o pianina, pe o barca de pe un lac subteran.


        Dupa concert, poti lua loc in barca si sa plutesti - de data asta la propriu - pe lacul cu o apa clara.


      Ador plajele nesemnalizate. Si se pare ca si altii! :) Intre copii si mare este o intrecere de genul: "care pe care?"


      Pa plaja Playa de Parma - El Arenal s-au ridicat niste castele. Daca vi se par asemanatoare caselor din Strehaia, ei bine nu sunteti departe de stilul arhitectonic, mai ales ca din multitudinea de turnuri se aude o manea in limba romana.


      Pe aici am descoperit o noua moda: bautul din galeata. Daca la noi acasa bunele maniere iti recomanda sa nu bei din sticla, iata ca aici se poate si mai rau. Si ziu, dar mai ales seara, plajele sunt pline de gasti adunate in jurul galetii, acest element social care apropie oamenii. Galetile nu sunt goale, ci pline cu tot felul de licori cu multe grade (si asta nu din cauza soarelui).


      Un zid cu desene pacifiste ma face sa zambesc si sa mai zabovesc putin pe straduta ascunsa de primul rand de hoteluri.


      Sentimentul de pace l-am simtit in toata insula, desi este la fel de cosmopolita si boema ca si alte regiuni ale Spaniei pe care le-am strabatut (nu ca acelea nu ar fi fost la fel).
 

      Stiam ca Mallorca nu ma va dezamagi. Pentru mine a fost cea mai vie combinatie de culori, de sunete, de mirosuri, de ganduri nascute din coincidente eterne.


        O bere la apus, pe plaja, nu te va ajuta sa te desparti mai usor de insula.


       Daca ai frica de avion, sa ti ochii inchisi la aterizare caci avioanele aproape ce ating burtile intinse la soare.


            Pe langa berea San Miguel, iata ca mai este una speciala, mai de pe ici: Legado de Yuste - o bere nascuta intr-o veche abatie, scoasa de sub aripa sfanta si cazuta sub "aripa" Heinekel..


      Daca ati avut comentarii la Imnul salvamarului din Mamaia, stati linistiti ca se poate si mai rau: acesta este imnul Mallorcai (sper ca doar unul dintre ele, in varianta cea mai nefericita).


      Ultimile clipe le petrec pe terasa Las Tres Torres, la o halba de "cerveza fria" si la povesti cu Omar, venit tocmai de pe malul celalalt, din infratitul Maroc.


     Despartirea de Mallorca imi este ingreunata si de cel mai frumos apus de soare trait vreodata din avion. Cateva clipe am privit si eu de sus soarele.

Viewing all articles
Browse latest Browse all 68

Trending Articles